...1 Cred cã mi-a intrat sufletul la apã de nu mai simt ce trebuie simţit. vãlul mi-a cãzut de pe ochi şi nu mai vãd limpede deloc... dar mai rãu e cã deloc nu-mi pasã. poezie, carte - mucegãieşte - inerte, ca moarte. 10.04.05 |
...2 minţi zbârcite. femei otrãvitoare. realitate hipercosmetizatã.paloare. cu gânduri perverse dezbrac tocuri fragede. fiind sinceri ân adamul gol vãd cât suntem de adam. mintea âmi fuge şi eu nu pot sã-i ţin pasul. fluier contra vântului sã nu m-audã careva cã fluier. ciob din lume sunt şi lumea-i şi-un atom de mine. peşte de aer. broascã de cer. delfin de pãmânt. cãpuşã a luminii- ântr-o lume de umbre. 5.04.05 |
...3 mã uit ân tine ca la un strãin pe care-l cunosc atât de bine. magneţii ochilor au âmbãtrânit... deşi am capul de nori cumulonimbus, iţi simt vorbele ce s-au prins de mine. âmi rumeg gândurile ân ieslea ânsingurãrii: sunt bine şi sunt plan paralel cu ceilalţi, perpendicular âmplântat ân picioarele astea sociale. aripi cad, visuri cad... prin desprinderi de ace de gãmãlie. 22.04.05 |
4. arcuite semne de-ntrebare, încordate, fragile, decisive, Ascutzite, pãgâne, adânci.. semne de-ntrebare, şi eu sunt un mare Semn de-ntrebare pus Universului: acelaşi identic semn de-ntrebare copiat în miliarde de variante. deşi îmi simt încovoiatã tzeasta, ştiu cã nu sunt decât un banal semn d-exclamare, un rãspuns fãrã-ntrebare. a fi-ntrebare înseamnã sã trãieşti şi sã şti cã trãieşti. mi-e plinã tzeasta de cicatrici de semne de-ntrebare. 27.04.05 |